„Toate sondajele arată că peste două treimi dintre români sunt încrezători în viitorul Uniunii Europene. Acest procent este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred într-adevăr că cele patru libertăți fundamentale, piața internă, politica de coeziune, politica agricolă comună și extinderea Uniunii Europene reprezintă procese ce le-au influențat în bine viața lor de zi cu zi. Este foarte dificil pentru noi, membri ai Parlamentului României, să explicăm alegătorilor noștri de ce nu se pot mișca liber încă în zona Schengen, chiar dacă guvernul român a îndeplinit de mult toate cerințele impuse. Un sentiment de a nu fi recunoscuți ca membri cu drepturi depline se conturează din ce în ce mai mult printre cetățenii români. Ar trebui remarcat cu un ton apreciativ la adresa societății din România că acest gust amar nu a generat un val populist. Cu toate acestea, instituțiile europene sunt percepute acum ca niște centre bune din punct de vedere economic, dar slabe din punct de vedere politic”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la Conferința Interparlamentară privind Viitorul Uniunii Europene, care a avut loc în Parlament.
Președintele Senatului a mai susținut elitele europene au fost înlocuite de birocrați, bancheri și de „experți nealeși”.
„Într-adevăr, elitele europene au abandonat ceea ce am fost obișnuiți să apreciem, în cadrul național, drept politică și au înlocuit-o cu supremația birocraților, a bancherilor și a altor feluri de experți nealeși. Până acum au avut succes. Alegerile din mai vor reprezenta un test pentru Parlamentul European, un test prin care se va demonstra dacă aceștia vor avea în continuare succes. Uniunea Europeană speră să fie neperturbată de aceste alegeri, după cum se așteaptă ca funcționarea Parlamentului European să se bazeze în continuare pe compromisurile deja făcute între grupurile politice dominante. Este evident că Uniunea Europeană nu a dezvoltat niciodată componenta importantă a democrației pe care o știm cu toții drept opoziție. Așa că, ne lipsește încă abilitatea de a organiza opoziția în politica europeană. Acest eșec va conduce eventual atât la abandonarea completă a conceptului de opoziție, cât și la mobilizarea unei opoziții populiste împotriva Europei din afara instituțiilor sale”, a conchis Tăriceanu.
El a adăugat că deficitul democrației e reprezentat la nivel european de lipsa de reprezentare la nivelul Parlamentului European.
„Principala trăsătură a deficitului democratic vizează o lipsă de reprezentare chiar la nivelul Parlamentului European. Partidele politice europene ca atare nu concurează pentru voturile unui electorat european bazându-se pe subiecte europene. Mai degrabă, lupta de la alegerile europene se poartă între partide politice naționale și se discută preponderent subiecte domestice, opțiunile alegătorilor bazându-se pe părerile acestora despre subiectele naționale și despre percepția acestora asupra pozițiilor partidelor naționale raportate la astfel de subiecte. De asemenea, alegătorii folosesc aceste alegeri pentru a evalua guvernul național. Astfel privite, alegerile europene eșuează ca instrument al democrației la nivel european pentru că nu reușesc să reflecte voința demos-ului european cu privire la subiecte europene. Cetățenii prind voce la nivelul Uniunii prin reprezentarea directă în Parlamentul European dar nu le este asigurată nici o modalitate de a mandata sau de a trage la răspundere instituțiile cheie ale guvernului Uniunii. Instituția care-i reprezintă, Parlamentul European, nu are control direct asupra acțiunilor instituțiilor care guvernează, în primul rând asupra Comisiei. Această separație dintre reprezentare, pe de-o parte și guvern, pe de alta este unică și neobișnuită”, a mai susținut Tăriceanu.